E3+E8 Romania

Conectarea României la rețeaua de poteci turistice europene de lungă distanță” 

Proiectul a fost realizat în perioada 2016-2018 și a beneficiar de o generoasă co-finanţare printr-un grant în valoare de 241.565 CHF din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă la care s-a adăugat o co-finanţare de 26.885 CHF asigurată de SKV prin muncă voluntară şi contribuție financiară asigurată prin sponsorizări.Proiectul și-a propus să asigure condiții pentru punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural al zonei montane şi creșterea fluxului de turiști români şi străini pe potecile din România. Au fost definite segmente românești cu lungime de 2.000 km ale traseelor europene E3 și E8 și marcarea a 428 km de poteci din zona munților Banatului, Făgărașului, Postăvarului, Cindrelului și Lotrului. In plus a fost definit traseul Via Carpatica prin organizarea unei expediții pe lanțul carpatic prin Serbia, România, Ucraina, Polonia, Slovacia, Cehia și Austria. SKV a fost titular de proiect având ca partener asociația elvețiană Schweizer Wanderwege.

Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor – SKV , în calitate de membră a Asociației Europene de Drumeție (European Ramblers’ Association – ERA) administrează cele 2 trasee europene de lungă distanță care traversează România – E3 și E8.

În perioada 2015-2018 SKV prin proiectul „Conectarea României la rețeaua europeană de poteci turistice de lungă distanță”, finanțat de Guvernul Elveției, a definit și marcat parțial cele două trasee.

Traseul European E3 traversează prin cei 6950 km ai săi Europa de la Vest la Est, legând Santiago de Compostela (Spania) de Nasebar (Bulgaria) și străbătând 12 țări (Spania, Franța, Belgia, Luxemburg, Germania, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Serbia și Bulgaria). 

Traseul E3 intră în România pe la Vama Borș, parcurge pe o distanță de 684 km Munții Apuseni, Poiana Ruscă, Munții Banatului și Mehedințului, părăsind România spre Serbia pe la Porțile de Fier. Traseul are un grad de dificultate ușor spre mediu și trece prin 2 Parcuri Naționale (Parcul Național Semenic și Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița) și 2 Parcuri Naturale (Parcul Natural Apuseni și Parcul Natural Porțile de Fier). Peisajele specifice munților joși  și cu diferențe de nivel mici se îmbină armonios cu decorurile modelate de comunitățile umane care își păstrează tradițiile și obiceiurile milenare. Cumulat, în cei 684 km, traseul E3 adună o diferență pozitivă de nivel de 19 575 m, în timp de diferența negativă atinge -19 601 m.

Traseul European E8 măsoară peste 6000 km, unind Irlanda de Bulgaria, cutreierând Anglia, Olanda, Germania, Austria, Slovacia, Polonia, Ucraina, România și Serbia.

În România, E8 intră pe la Sighetu Marmației, străbate de-a lungul a peste 1300 km Carpații Orientali și Carpații Meridionali și iese spre Serbia pe la Porțile de Fier. Traseul este unul care are în anumite zone o dificultate mare, iar ceea ce îl diferențiază este caracterul său profund sălbatic, în anumite porțiuni turistul putând să nu întâlnească vreo așezare umană, alți oameni și nici măcar un sălaș timp de 3-4 zile. Cu toate acestea, din loc în loc, traseul străbate și zone cu un bogat patrimoniu cultural și unele dintre cele mai vizitate obiective turistice naturale din România. În cei 1312 km lungime, Traseul E8 trece prin 6 Parcuri Naționale(Parcul Național Domogled-Valea Cernei, Retezat, Piatra Craiului, Cheile Bicazului-Hășmaș, Ceahlău și Rodnei) și 5 Parcuri Naturale (Geoparcul Platoul Mehedinți, Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, Parcul Natural Bucegi și Parcul Natural Putna-Vrancea), cumulând o diferență de nivel pozitivă totală de 61 964 m și una negativă de -61 775 m.

Cele două trasee, E3 și E8 se unesc în apropiere de Orșova și au un parcurs comun pe ultimii 20 de km.

Asociația SKV ajuta turiștii străini care străbat cele două trasee prin România, oferind cele mai noi informații cu privire la itinerariile de parcurs (track-uri GPS, hărți, informații legate de cazare, aprovizionare, transport public, posibilități de comunicare și obiective turistice apropiate), punându-i pe turiști în legătură cu autoritățile competente (Salvamont România și Jandarmeria Montană) pentru a creea o atmosferă de drumeție cât mai agreabilă.

Urmăriți evoluția proiectului în media regională, națională și internațională: